Salcamul (Robinia pseudacacia)
La fel ca si teiul, in perioada de inflorire ( mai - iunie ) salcamul degaja un miros placut si inconfundabil. Se simte mai puternic in urma ploilor reci de primavara cand plimbarile in jurul acestor arbori sunt o adevarata placere dar si deosebit de relaxante, datorita substantelor volatile continute de florile acestuia.
Ca planta medicinala salcamul are efect relaxant, calmant, antitusiv, diuretic, antispastic. Se recomanda pentru problemele de stomac, fiind una dintre cele mai eficiente plante medicinale in acest scop, efectele sale simtindu-se intr-un timp relativ scurt. Deci este deosebit de benefic pentru ulcere gastrice, gastrite hiperacide, dureri stomacale, crampe musculare, insomnie, depresie, stres, bronsite, migrene, leucoree.
Salcamul este un arbore de aproximativ 20 - 25 m, cu o crestere destul de rapida, si datorita inmultirii necontrolate este considerat o specie invaziva. Durata de viata este de 100 de ani iar lemnul este considerat de esenta tare, fiind greu, dur si rezistent la umezeala. Originar din America de nord, a fost adus in Europa destul de tarziu, aproximativ in anul 1600 si, datorita intrebuintarilor sale: valorificarea lemnului, fixarea terenului, delimitarea proprietatilor, melifer, medicinal, a crescut repede in popularitate. De la el se folosesc decat florile, atat in alimentatie ( bucatarii si cofetarii), cat si in tratamente naturiste. Fructele ( tecile cu seminte ) cat si scoarta, sunt considerate ca fiind toxice. Salcamul rezista destul de bine la ger si seceta astfel ca se adapteaza la aproape orice tip de teren.
Video:
www.youtube.com/watch?v=miHNDSNdb1sSite:
www.stefandbia.info 
